Pagini

joi, 27 aprilie 2017

My dear sister

[below in English]

Draga mea soră,

La mulți ani! Să ai o viață superbă, plină de iubire, sănătate, fericire și împliniri! Vorba aia, să ai de toate și să nu uiți să le împarți cu surioara ta. Te iubesc din tot sufletul meu de gheață, să nu îndrăznești să uiți asta.

Tu ești o persoană rezervată, știu. Întotdeauna ai fost adepta faptelor, considerând că vorbele sunt de prisos. Astfel, vreau să știi că simt cât mă iubești, chiar dacă nu mi-o spui vreodată. Eu sunt mai lipicioasă și enervantă, dar, surpriză, numai pe mine mă ai și nu ai ce face. Așa, a sosit timpul să încep să-ți scriu ceea ce nu m-ai asculta dacă aș încerca să-ți spun față în față. "Iar începi cu melancolia", mi-ai spune.

N-am fost noi cele mai bune prietene în copilărie, certurile pentru orice fiind la ordinea zilei, însă cu anii am realizat că nu pot avea o prietenă mai bună. Ai fost mereu modelul meu, chiar dacă nu am recunoscut niciodată, și exemplul tău m-a ghidat de-a lungul timpului. Nebunia e o trăsătură pe care am moștenit-o amândouă, motiv pentru care e clar că ne vom enerva reciproc toată viața.

Nu știu când am crescut așa... Pe cât m-am bucurat la început că te-ai mutat de acasă, pe atât de mult îmi lipsești acum. Sinceră să fiu, am conștientizat schimbarea abia după ce te-ai căsătorit. Încă îmi e greu să spun că am cumnat și scumpa mea surioară e doamnă. Sună ciudat. Mi-aș dori să ne vedem mai des, nu doar o dată pe săptămână, așa că fă bine și fă-ți timp pentru soră-ta. Am nevoie de tine, toată viața voi avea.

Îți mulțumesc pentru că mă suporți și ești acolo oricând am nevoie de tine. Sfaturile tale m-au ajutat de nenumărate ori. Nici nu știu când ai devenit atât de înțeleaptă. Fără tine probabil că nu aș fi ajuns cine sunt. M-ai învățat prea multe lucruri pentru a le putea enumera. Datorită ție am avut curajul să ies din zona de confort. Mi-ai arătat ce e bine și ce e rău. M-ai ajutat să trec peste decepții și m-ai sprijinit necondiționat. Ești persoana în care am cea mai mare încredere pe lumea asta, fiindcă, să fim serioși, nu pot vorbi chiar orice cu mami. Îți mulțumesc pentru că exişti. Nu mi-aș putea închipui cum ar fi fost viața mea fără tine în ea. Ești cea mai bună soră pe care o puteam avea!

Sper că nu îți imaginezi că vei scăpa vreodată de mine. Îți promit că voi continua să te sâcâi pentru tot restul zilelor și îți voi fi alături indiferent de circumstanțe. Aștept cu nerăbdare să fiu mătușa preferată a copiilor tăi, dar, până atunci, să știi că ești și vei rămâne o parte din sufletul meu. Oriunde ne va purta viața, inima mea va fi cu tine.

Pupici cu sclipici,
surioara ta


-----------------------------------------------------------------------------

My dear sister,

Happy Birthday! I wish you a wonderful life, full of love, health, happiness and fulfillment! As it is said, I hope you will have it all and you won't forget to share it with your little sister. I love you with all my soul made of ice, don't you dare forget that!

You're a shy person, I know. You have always been an adept of doing, considering that the words are useless. So, I want you to know that I feel how much you love me, even if you do not ever tell it to me. I'm more sticky and annoying, but, surprise, you only have me and you cannot do anything against it. So it's time to start writing to you what you would not listen if I would have tried to tell you face to face. "You start again with the melancholy," you would tell me.

We were not best friends in childhood, our fights for everything being usual, but with the years I realized that I cannot have a better friend. You have always been my model, even though I have never recognized it, and your example has guided me. We are both crazy, which is why it is clear that we will annoy one another for the whole life.

I do not know when we grew up like this... As happy as I was at first that you moved out from home, I miss you now. Honestly, I only became aware of the change after you got married. It's still hard for me to say that my dear sister is now madam. It sounds weird. I would like to see you more often, not just once a week, so make time for your sister. I need you, I always will.

Thank you for being patient with me and for being there whenever I needed you. Your advices helped me countless times. I do not even know when you became so wise. Without you, I probably would not have been who I am. You taught me too many things to enumerate. Thanks to you I had the courage to get out of my comfort zone. You showed me what's good and what's wrong. You helped me to get over deceptions and you supported me unconditionally. You are the person that I trust the most in this world, because, to be serious, I cannot talk about everything with mommy. Thank you for existing. I could not imagine how my life would have been without you in it. You're the best sister I could have!

I hope you do not imagine that you will ever get rid of me. I promise I will continue to annoy you for the rest of our days, and I will be with you no matter what. I look forward to being your children's favorite aunt, but, until then, you know you are and you will remain a part of my soul. Wherever our life will take us, my heart will be with you.

Lots of kisses,
your little sister

luni, 24 aprilie 2017

Destin sau alegere / Destiny or choice

[below in English]

Unii oameni cred în destin, în timp ce alții consideră că e o aberație. Adevărul e că pare ireală ideea conform căreia traseul vieții noastre ar fi prestabilit. Ne face să ne simțim asemenea unor marionete. Un fel de "Ce rost are să mă chinui să iau o decizie? Oricum se va întâmpla cum a fost scris". E concepția potrivit căreia nimic nu depinde de noi înșine. Suntem într-o mare de oameni și mergem cu toții odată cu valurile. Degeaba încercăm să înotăm, marea este mai puternică și ne va duce tot unde își dorește ea.

Opusul destinului e liberul arbitru. Fiecare decizie, oricât de mică ar fi, ne aparține. Alegerile noastre sunt singurele care ne influențează existența. În acest caz, nu putem da vina pe alți oameni pentru lucrurile prin care trecem. Noi le-am permis să ne fie alături, am decis. Nici măcar familia și locul nașterii nu ne-au fost date de către destin, Dumnezeu sau cum altfel dorim să spunem. Asta dacă luam în calcul diversele studii ce atestă că am ales viața pe care o trăim. "Călătoria sufletelor" de Michael Newton este o carte ce dezvoltă acest subiect și pe mine m-a marcat. Deci, pe scurt: totul depinde de noi.

Eu cred că adevărul e undeva la mijloc. Noi decidem o mare parte din ceea ce ne afectează viața, dar există situații în care pur și simplu nu contribuim cu nimic. Viața ne ajută adesea sau ne joacă feste, cum îmi place să spun.

Eu vorbesc întruna despre preconcepții. Totuși, afirm cu toată sinceritatea că sunt conștientă cât de greu e să nu pui o etichetă atunci când vezi pe cineva de la distanță și nu ai ocazia să cunoști acea persoană. Nu mă înțelegeți greșit, nu sunt împotriva schimbării primei impresii. Chiar dau cu toată bunăvoința șanse de a mi se demonstra contrariul, ceea ce și cer la rândul meu.

Am observat că de fiecare dată când îmi permit să consider o persoană fițoasă, enervantă sau ciudată, ajung printr-o succesiune de “coincidențe” să o cunosc. Nu fac neapărat ceva în privința asta, ci se nimerește să fim în același loc la momentul potrivit. Eu cred că nu e deloc întâmplător și nu depinde de mine decât reacția față de acea întâlnire. Cum probabil era de așteptat, opinia mea inițială se dovedește a fi total eronată. Toți cei cu care am pățit astfel se dovedesc a fi minunați. Probabil că e vorba despre o lecție pe care trebuie să o învăț.

Dacă realitatea va continua să fie în contradicție cu impresiile mele, voi începe să folosesc asta în avantajul meu. Voi greși intenționat pentru a-mi umple viața de oameni deosebiți.


-----------------------------------------------------------------------------


Some people believe in destiny, while others say it is an absurdity. The truth is that it seems unrealistic to think that the path of our lives would have been predetermined. It makes us feel like puppets. Something like "What's the point of trying to make a decision? It will happen anyway how it was written." It is the conception that nothing depends on us. We are in a sea of ​​people and we all go with the waves. In vain we try to swim, because the sea is stronger and will take us wherever it wants.

The opposite of the destiny is free will. Every decision, small or big, belongs to us. Our choices are the only ones that influence our existence. In this case, we cannot blame other people for the things we are going through. We allowed them to be with us, we decided. Even the family and place of birth were not given to us by destiny, God, or however we want to say it. That's if we take into account the various studies which prove that we chose the life we ​​live. The "Journey of Souls" by Michael Newton is a book that develops this subject and it influenced me. So, long story short: everything depends on us.

I believe the truth is somewhere in the middle. We decide much of what affects our life, but there are situations in which we simply do not contribute with anything. Life often helps or plays us, as I like to say.

I'm always talking about preconceptions. However, I say with all my honesty that I am aware of how hard it is not to put a label when you see someone from a distance and you do not have the chance to know that person. Do not get me wrong, I'm not against changing the first impression. I really give people chances to show me the opposite, which I ask for myselftoo.

I have noticed that whenever I allow myself to consider someone being too fancy (fussy), annoying or weird, I get through a sequence of "coincidences" by which I get to know that person. I do not necessarily do something about it, but that person it's going to be in the same place at the right time. I think it's no accident at all and it's up to me only how I react to that meeting. As it is likely to be expected, my initial opinion turns out to be totally wrong. Everyone with whom I have met in this way turns out to be wonderful. It's probably a lesson that I have to learn.

If reality continues to contradict my impressions, I will start to use this in my benefit. I will make mistakes intentionally in order to fill my life with special people.

joi, 20 aprilie 2017

Punctul de cotitură / The turning point

[below in English]

Cred că în viața oricărui om există un punct de cotitură ce îl face să își schimbe concepția asupra lumii și să privească lucrurile mai...direct, fără ocolișuri. Unele persoane au parte de această revelație la vârste fragede, ceea mi se pare extrem de dureros, iar altele poate află adevărata față a vieții prea târziu. Oricum ar fi, descoperirea este diferită pentru fiecare în parte.

În ciuda diagnosticului meu crunt, am fost o norocoasă. Părinții mei m-au protejat și m-au ferit de toate relele posibile din lume. Încă o fac. Totuși, greutățile au reușit să se furișeze pe lângă ei și să mă trezească la realitate. Viața nu e atât de roz pe cât ne-o dorim noi.

De-a lungul timpului, am suferit pierderi. Unii oameni și-au separat drumul de al meu de voie, alții au plecat de nevoie. Mi-au trecut în veșnicie persoane dragi, dar recunosc că eram o copilă și nu am înțeles foarte bine semnificația acestui fapt.

Totul s-a schimbat vara trecută, când una dintre bunicile mele s-a îmbolnăvit grav. În urma unei gripe severe am aflat că avea o tumoare între plămăni și inimă. Folosesc timpul trecut pentru că în mai puțin de două luni s-a stins. De la femeia puternică și hotărâtă care era înainte, a ajuns să nu se mai poată ridica din patul spitalului...și asta într-un timp extrem de scurt. Moartea i-a survenit rapid, cauza fiind un stop cardio-respirator.

În toamnă nu mai era nici urmă de femeia entuziasmată de căsătoria nepoatei ei de la începutul verii. Astfel, am realizat cât de imprevizibilă e viața. Mi s-a demonstrat ceva ce teoretic știam: nu există certitudini atunci când vine vorba de existență. În dimineața aceasta te poți trezi sănătos și împlinit, dar nu se știe ce îți rezervă ziua de mâine sau chiar seara. Fiecare clipă este prețioasă și trebuie apreciată. Viitorul este incert...

Eu mi-am învățat lecția. Petrec mult mai puțin timp online. Mă bucur de realitate, de prezența persoanelor dragi mie și de faptul că trăiesc. Ai avut o asemenea schimbare în viața ta?


-----------------------------------------------------------------------------


I believe that in every human's life there is a turning point that makes him / her change his / hers conception of the world and to look at things more...directly, without detours. Some people have this revelation at an early age, which seems extremely painful to me, and others can find the real face of life way too late. Anyway, this discovery is different from any other one.

Despite my tough diagnosis, I was lucky. My parents protected me and kept me from all possible evil in the world. They still do it. However, the hardships managed to sneak up and to wake me up to reality. Life is not as pink as we would like.

Over time, I suffered losses. Some people have separated their way from mine, others left because they had to. Persons dear to me had died, but I admit that I was a child and I did not really understand the significance of this fact.

Everything changed last summer when one of my grandmothers got sick. After a severe flu we found out that she had a tumor between her lungs and heart. I use the past tense because in less than two months she passed away. From the strong and determined woman that she always was, she could no longer get out of the hospital bed ... and that in a very short time. Death occurred quickly, caused by a cardio arrest.

In the autumn there was no sign of the enthusiastic woman for her niece's marriage which was in the early summer. Thus, I realized how unpredictable life is. I have been shown something that theoretically I knew: there are no certainties when it comes to existence. This morning you can wake up healthy and fulfilled, but you do not know how you will be tomorrow or even tonight. Every moment is precious and must be appreciated. The future is uncertain...

I learned my lesson. I spend less time online. I enjoy the reality, the presence of my loved ones and the fact that I live. Did you have such a change in your life?