Îmi gătești până ce moartea ne va despărți?

Sursa: somproduct.ro

Dacă am intrat în sfera romantismului articolul trecut, eu zic să rămân pe același făgaș și de data aceasta. Am hotărât deja unde va fi prima escapadă de weekend, iar acum... mă gândesc că ar fi timpul să trecem la un alt nivel.

Dragule, te ține (psihicul, bineînțeles) să ne mutăm împreună? Te previn, eu stau cât mai departe posibil de bucătărie. Acela e domeniul tău în exclusivitate.

Nu sunt vreo gurmandă, deci nici măcar la mâncat nu pot zice că te ajut. Cine știe, poate ești un

Sursa: somproduct.ro

bucătar de excepție și mă convingi să mai pun vreo 2 kilograme pe mine. Nu mi-ar strica.

Pentru că sunt rea și vreau ca tu să fii bucătarul meu personal (nu mă deranjează mâncatul la restaurant, dar de unde atâta fericire?), hai să te ajut măcar la un anumit aspect. Eu mă ocup de tot ce are legătură cu amenajarea locuinței.

Nu le am cu cromatica, dar știi deja asta. Vom avea toate culorile curcubeului prin casă. Va arăta drăguț. În general eu sunt drăguță de felul meu și n-ai de ales... te adaptezi.

Așadar, nici bucătăria nu va scăpa de tortura mea. Evident. Hmmm, cred că mi-ar plăcea să fie galbenă sau turcoaz. Culorile vii sunt cheia succesului, nicidecum cele depresive. Ține minte asta.

Ok, parcă ar fi în regulă și exemplul din imagine, nu crezi?

Sursa: somproduct.ro

Mobila ideală cred că ar fi de un roșu aprins, așa cum e descrisă dragostea. Oricum, iubirea noastră aș spune că e vișinie, fiindcă deja o dă în nebunie. Parcă roșul e prea comun pentru noi.

Nu-mi pasă că nu se potrivesc culorile. Eu sunt atipică. Noi doi suntem atipici. Și ne place să fim așa. Nu te-aș schimba pentru nimic în lume. Nu o voi face, asta după ce te voi găsi. Ești cumva aici deja? Poate.

Sursa: somproduct.ro

Revenind la bucătăria noastră de vis, vom avea multe cratițe, oale, tigăi, tocătoare și ce o mai fi. Cu cuțitele am puțin emoții (nu pentru mine), însă am încredere în tine. Măcar de data asta.

Nu te teme, nu uit nici de frigider, cuptor și aragaz. Mâncăm bio, nu avem nevoie de altceva. Deși, la drept vorbind, o zi perfectă pentru mine începe cu un smoothie.

Hei, vreau doar ce e mai bun pentru tine și cumpăr cele necesare. Îți ofer condiții de "muncă" cât mai potrivite. Tot ce trebuie tu să faci e să îmi gătești ceva delicios.

Să lași modestia la o parte, ești un bucătar desăvârșit. Așa mi-ai spus. Promit că, dacă ești pasionat, stau și te privesc gătind. Voi avea o priveliște cel puțin drăguță.

Am uitat ceva? Ah, normal că luăm și o masă și scaune de bucătărie. Nu lăsăm deoparte nici tacâmurile, farfuriile și cănile. Ar fi cam aiurea, zic eu. Nu suntem în Preistoric, chiar dacă tu așa te porți uneori. Nu-i nimic, eu te iubesc și așa.

Totuși, află că ne lipsim de fețele de masă. Noi suntem moderni, dragă. Avem grijă cum mâncăm, nu pătăm masa. Eu una așa sper... Te rog să nu îmi schimbi acum impresia despre tine. Acum, când mai avem un singur pas.

Ce zici, facem pasul cel mare? Te oferi să îmi gătești până ce moartea ne va despărți? E o responsabilitate mai mare decât căsătoria, să știi.

Promit solemn că îți dau voie să achiziționezi tu ceea ce eu mai mult ca sigur am omis. Cum ziceam, nu intenționez să mă înghesui la ustensilele de bucătărie... e partea ta din înțelegere.

Iubitule, până la urmă, dragostea trece prin stomac. La ce ne mai trebuie bucătărie?

Articol scris în cadrul concursului SuperBlog 2018 J