marți, 8 octombrie 2019

Pregătită să îmi întrec din nou limitele... de data asta pe circuit

Sursa: hondatrading.ro

E toamnă și frig. Îmi strâng mai tare brațele în jurul corpului, în timp ce aştept. Nu m-am îmbrăcat gros pentru că în ea e cald și bine, iar importanța temperaturii e invers proporțională cu nivelul vitezei.

Aşteptarea a luat sfârșit. Lângă mine oprește o mașină spectaculoasă de la Honda, un frumos exemplar Honda Civic Type R, dar nici măcar nu clipesc. Am încredere deplină atât în maşină, cât și în şofer.

Sursa: hondatrading.ro
Mihai Leu coboară zâmbitor de pe locul pilotului. Nu prea îl bag în seamă, nu îmi pot lua ochii de la bijuteria pe patru roți care stă în fața mea. În minte îmi rulează imagini din renumitele filme “Transformers”. Parcă aștept ca în orice moment să se producă transformarea.

N-am timp de pierdut: trebuie să mă pregătesc sufletește să zbor cu ea, însă nu îmi pot încă desprinde privirea de designul ei exterior… dacă așa arată în afară, oare cum o fi înăuntru?

Văzând Mihai că m-am blocat, îmi spune cu mândrie: "Ai văzut ce spate dur are?". Merg spre spatele mașinii și, într-adevăr, mă impresionează ceea ce văd. Spatele dur exprimă, fără nicio urmă de îndoială, viteza de care e capabilă bijuteria.

Îl întreb ce ar mai putea să îmi spună despre caroserie (nu că aș fi vreo mare expertă, dar designul parcă te face să întrebi și să fii dornic să afli cât mai multe). Răspunsul vine prompt: "așteptam să mă întrebi asta”. Apoi continuă cu "este cea mai ușoară mașină din clasa ei". Nici nu e nevoie să spună mai multe, sunt pregătită să o cunosc... îndeaproape.

Ceea ce mi-a atras privirea la această mașină sunt roțile… jantele, discurile care sunt mari și etrierul care iese în evidență. Designul e făcut la milimetru, japonez adică.

Sursa: hondatrading.ro
Mă urc pe locul şoferului și sunt pe loc fermecată de culorile care definesc interiorul simplu, dar practic, din câte observ la o primă privire. Sunt complet învăluită în confortul scaunului, în roşu și negru. Cu toate că negrul predomină interiorul, toate detaliile sunt scoase din anonimat de către culoarea roșie. E o combinație de efect! Roșu pe centură, la detaliile ușii, pe bord, la cusăturile importante și, nu în ultimul rând, acoperă butonul START/STOP.

Mihai îmi descrie în mare ce se află pe bordul mașinii, respectiv pe consolă: butoanele pentru confort, sport și r+, frâna de mână – care pentru mine nu este una obișnuită deoarece este de fapt un buton. Se observă foarte repede că este o mașină spațioasă, cu multe locuri în care îți poți adăposti diferite obiecte.

Sursa: hondatrading.ro
Pedalele și senzația de exuberanță pe care le ai în Honda Civic te fac să te simti exact ca într-o mașină de curse. Schimbatorul de viteze este foarte exact, cred că e facut de un fizician expert care s-a ocupat toată viața lui de găsirea metodei exacte pentru schimbarea vitezei.

Mă simt în siguranță și cu fiecare respirație îmi crește tot mai tare adrenalina. Știu prea bine ce va urma și tocmai de asta sunt nerăbdătoare.

Până ce se instalează Mihai comod pe scaunul din dreapta, îmi trec cu blândețe mâinile peste volan. Sunt o mulțime de modele Honda, însă cea Civic Type R este în mod oficial de acum preferata mea. Nu este o simplă maşină, este o comoară.

Apăs pe butonul start și încep să o pun în mișcare, dar mă oprește în loc râsul copilotului meu. Îl privesc curioasă și îmi spune doar atât "asta e fața unui pasionat de viteză!". Nu are timp să adauge și altceva, chiar dacă ar vrea, pentru că deja demarez în trombă.

Sursa: hondatrading.ro
Acul vitezometrului crește cu rapiditate, în 5.8 secunde trecem pragul de 100 km/h. Am impresia că plutesc. E singurul moment al zilei în care mă simt în totalitate liberă. Imi place stabilitatea ei pe drum, iar un lucru care lipsește cu desăvârșire este jocul volanului la treptele foarte ridicate. Nu pot zice decât: siguranță și direcție – bifat.

În timp ce ascult cu conștiinciozitate sfaturile lui Mihai, îmi amintesc motivele pentru care l-am ales să mă însoțească. Mi-am dorit să demonstrez încă o dată că România are oameni de valoare. Iar asta nu e tot, desigur.

Puteam alege dintr-o multitudine de băieți arătoşi şi tineri, care visează să se afirme, însă am alte aspirații. Am vrut alături un om cu experiență în materie de raliuri, un luptător care nu renunță niciodată, cineva cu care să mă identific.

Mihai Leu întrunește toate aceste calități și multe altele. Este un sportiv român. S-a făcut cunoscut ca pugilist, fiind campion mondial WBO la semimijlocie în 1997. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh. A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003.

Are ani la activ în curse și, de-a lungul timpului, a luptat atât la propriu –  în ringul de box, cât și la figurat, cu o boală cumplită – cancerul. Nu e nevoie să mai specific faptul că a câștigat de fiecare dată.

Avem în comun determinarea de a ne concentra numai pe latura frumoasă a vieții, dedicarea fără opreliști în ceea ce credem și dorința de a învăța întotdeauna mai mult. Era imposibil să găsesc un copilot mai potrivit.

Mă întorc în prezent. Am atins limita de 272 de km/h. Honda mea se deplasează lin, de parcă ar fi perfect normal să conduc așa în forță. La drept vorbind, pentru ea este.

Tind să uit că practic mă aflu la volanul unui bolid de curse. Are un aspect ce mie una îmi inspiră un balaur furios. Spre deosebire de unul obișnuit, care scoate foc pe nări, balaurul Honda elimină doar puțin fum și se deplasează nebunește de repede.

Sursa: hondatrading.ro

Am trecut de mult de stadiul în care mă bucur de peisaj. Acum o fac de forța maşinii și a roților care scrâşnesc sub mine. Sunt cu atât mai liniștită, cu cât sunt conștientă că nu mi se poate întâmpla aproape nimic. Minunea asta are până și senzor de recunoaștere a semnelor de circulație.

Mă apropii de finalul cursei și sunt mai sigură pe mine ca oricând. Pun frâna și mă întorc radiind spre Mihai. Cuvintele sunt de prisos, este mai mult decât suficient să batem palma.

Optimismul ne-a cuprins și nu are de gând să mai plece, pentru că, după cursa de azi, știm fără îndoială ce va urma: lumea nu va mai conteni să caute Honda Civic de vanzare! Cu muncă și perseverență, vom bate garantat recordul. Toți trei formăm o echipă formidabilă!
                                                                            
Articol scris în cadrul concursului SuperBlog 2019 J

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu